Hipertensiunea arteriala, este una dintre cele mai raspandite boli din lume, afectand aproximativ o treime din populatie. Hipertensiunea poate aparea in orice moment al vietii, inclusiv in timpul sarcinii, dar este mult mai frecventa la populatia adulta si la varstnici. Se estimeaza ca pana la 80% din populatia de peste 60 de ani este hipertensiva.
In ultimele decenii, numarul pacientilor hipertensivi a crescut progresiv din cauza unor factori precum speranta de viata mai lunga, incidenta mai mare a obezitatii, stilul de viata sedentar si obiceiurile alimentare slabe. Prevalenta ridicata, asociata cu faptul ca doar jumatate dintre pacientii hipertensivi isi pot mentine tensiunea arteriala controlata in mod adecvat, mentine hipertensiunea ca principalul factor de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare si accident vascular cerebral.
Hipertensiunea arteriala simptome
Una dintre principalele probleme ale hipertensiunii arteriale este faptul ca este asimptomatica pana la stadiile foarte avansate ale bolii. Nu exista niciun simptom tipic care poate servi ca alarma pentru a stimula cautarea unui medic.
Crezand ca puteti ghici daca tensiunea arteriala este ridicata sau normala pe baza prezentei sau absentei simptomelor, cum ar fi cefalee, oboseala, dureri de gat, dureri de ochi, picioare grele sau palpitatii , etc., este o greseala foarte frecventa. O persoana care nu isi masoara de obicei tensiunea arteriala pur si simplu pentru ca nu are simptome poate fi hipertensiva si nu stie. Pe de alta parte, daca se stie ca pacientul este hipertensiv, dar nu masoara in mod regulat tensiunea arteriala, poate avea impresia falsa ca este sub control. Nu exista nicio modalitate de a evalua tensiunea arteriala fara a o estima printr-un dispozitiv specific, numit sfigmomanometru, cunoscut popular ca „dispozitiv de presiune”.
Faptul ca unii oameni au dureri de cap sau disconfort doar atunci cand au tensiune arteriala foarte mare nu inseamna ca aceste simptome servesc drept punct de reper. Aceiasi oameni pot avea varfuri de hipertensiune asimptomatice si nu realizeaza acest lucru. Este bine de remarcat faptul ca durerea creste tensiunea arteriala, fiind dificil de stiut in aceste cazuri daca presiunea a crescut din cauza durerii de cap sau durerea de cap a aparut din cauza presiunii ridicate.
Cat de des ar trebui sa masuram tensiunea arteriala?
Fiecare adult trebuie sa masoare tensiunea arteriala cel putin o data la unul sau doi ani. Daca pacientul este obez, fumator, diabetic sau are antecedente familiale de hipertensiune arteriala, presiunea trebuie masurata mai frecvent, de aproximativ doua ori pe an.
Pacientii hipertensivi deja cunoscuti ar trebui sa masoare tensiunea arteriala cel putin o data pe saptamana pentru a sti daca hipertensiunea este bine controlata. Astazi exista deja dispozitive automate de masurare a tensiunii arteriale care pot fi achizitionate de pacienti pentru a estima tensiunea arteriala la domiciliu.
Diagnostic hipertensiune arteriala
Un diagnostic eronat frecvent al hipertensiunii este ca pacientul poate fi etichetat ca hipertensiv pe baza unei masurari izolate a tensiunii arteriale. Un pacient hipertensiv poate prezenta momente ale zilei in care presiunea este in interiorul sau aproape de intervalul normal, la fel cum o persoana fara hipertensiune poate prezenta cresteri specifice ale tensiunii arteriale din cauza unor factori precum stresul si efortul fizic. Prin urmare, nu se face niciun diagnostic si nici hipertensiunea nu este exclusa pe baza unei singure masuratori.
Mai multi factori pot modifica tensiunea arteriala din cand in cand, inclusiv stresul, efortul fizic, consumul de alcool, tigari etc. Majoritatea oamenilor cauta sa masoare presiunea doar dupa evenimente de stres emotional sau dureri de cap, situatii care singure pot creste nivelul de stres.
Pentru a face diagnosticul de hipertensiune arteriala, sunt necesare trei pana la sase masuratori cu rezultate ridicate, efectuate in zile diferite, cu un interval de mai mult de o luna intre prima si ultima masurare. Acest lucru va minimiza factorii externi de confuzie. Pacientul considerat hipertensiv este cel care prezinta tensiune arteriala crescuta frecvent si in mai multe perioade ale zilei.
Ce este ABPM?
Cand, dupa unele masuratori de presiune, exista inca indoiala daca pacientul este intr-adevar hipertensiv sau are doar tensiune arteriala crescuta datorita faptului ca este nervos in timpul masurarii tensiunii arteriale, idealul este sa solicitati un test numit ABPM (Ambulatory Blood Pressure Monitoring sau monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale). Acest test este in esenta un dispozitiv de presiune care este pozitionat pe bratul pacientului timp de 24 de ore, verificand si inregistrand valorile tensiunii arteriale de mai multe ori pe zi, in situatii de zi cu zi, precum dormit, mancare, munca etc.
Dupa 24 de ore de inregistrari, dispozitivul este livrat medicului, care face interpretarea inregistrarilor. Persoanele cu peste 50% din estimarile ridicate sunt considerate hipertensive. Pacientii care prezinta intre 20% si 40% din masuratorile crescute nu sunt considerati hipertensivi, dar prezinta un risc mare de a dezvolta hipertensiune arteriala, ceea ce indica deja schimbari in stilul de viata si obiceiurile alimentare. Persoanele cu rezultate normale sunt cele cu presiune controlata pentru mai mult de 80% din zi.
ABPM poate fi utilizat pentru diagnosticarea hipertensiunii in cazurile indoielnice, dar ajuta si medicul sa aiba o idee despre eficacitatea tratamentului antihipertensiv la acei pacienti deja cunoscuti ca fiind hipertensivi si sub tratament. Daca pacientul este hipertensiv, ia medicamente si prezinta presiuni ridicate ABPM pe tot parcursul zilei, acesta este un indiciu puternic ca tratamentul actual propus nu este eficient.
Criterii pentru tensiunea arteriala crescuta
Cea mai acceptata definitie a hipertensiunii din zilele noastre este urmatoarea:
- Normotensiv – presiune mai mica sau egala cu: 120/80 mm Hg.
- Prehipertensiv: Presiuni intre 121/81 – 139/89 mm Hg.
- Hipertensiv de gradul I: presiuni intre 140/90 – 159/99 mm Hg.
- Hipertensiv de gradul II: presiuni mai mari sau egale cu 160/100 mm Hg.
Hipertensiune de halat alb
Se numeste hipertensiune de halat alb atunci cand intalnim pacienti care au hipertensiune arteriala numai in timpul consultatiilor medicale. Sunt persoane care au anxietate in prezenta medicului si presiunea creste prompt. Acasa, in afara consultatiilor, aceste persoane au tensiunea arteriala in limitele normale. Uneori este dificil sa le diferentiem de adevaratul hipertensiv. In general, trebuie sa faceti ABPM pentru a fi sigur.
Hipertensiunea de halat alb nu este in sine hipertensiunea, dar afecteaza persoanele care au o tendinta mai mare de ao dezvolta, fiind un factor de risc pentru hipertensiunea reala. Acesti pacienti sunt indicati sa schimbe obiceiurile de stil de viata in vederea prevenirii progresiei catre boala stabilita.
Consecinte tensiune crescuta
Hipertensiunea este asociata cu mai multe boli grave, cum ar fi:
- Insuficienta cardiaca.
- Infarctul miocardic.
- Aritmii cardiace.
- Moarte subita.
- Anevrisme.
- Pierderea vederii (retinopatie hipertensiva).
- Insuficienta renala cronica.
- Accident vascular cerebral ischemic si hemoragic.
- Dementa cu microinfarct cerebral.
- Arterioscleroza.
Hipertensiunea este rareori vindecabila, iar scopul tratamentului este de a preveni ranirea unor organe precum inima, ochii, creierul si rinichii, numite organe tinta, care provoaca bolile descrise mai sus.
Dupa cum sa mentionat deja, leziunile initiale ale hipertensiunii sunt asimptomatice; cu toate acestea, exista teste care le pot detecta devreme.
Rinichi
O manifestare timpurie a leziunilor renale cauzate de presiunea ridicata este prezenta proteinelor in urina, numita proteinurie. Aceste proteine pot fi usor detectate printr-un simplu test de urina. Cantitati mici de proteine sunt asimptomatice. Leziunile renale avansate duc la proteinurie mare, care se manifesta ca o spumare mare a urinei (tip spuma de bere). Un alt semn al bolii avansate este creatinina din sange crescuta.
Tensiunea arteriala crescuta, daca nu este tratata, poate duce, pe termen lung, la insuficienta renala in stadiul final care necesita hemodializa.
Ochi
Tensiunea arteriala ridicata duce la leziuni ale vaselor care alimenteaza ochii, provocand pierderea progresiva a vederii. Un examen de fundus poate dezvalui leziuni precoce care inca nu cauzeaza simptome. Examenul fundului este un examen in care medicul dilata ochii si apoi se uita la ochi cu o lanterna speciala.
Inima
Inima este poate organul care sufera cel mai mult de hipertensiune. Tensiunea arteriala ridicata il face sa fie nevoit sa-si pompeze sangele mai greu pentru a depasi aceasta rezistenta. Inima este un muschi si din acest motiv sufera hipertrofie (cresterea masei musculare) atunci cand este supusa unui stres cronic. O inima cu masa musculara crescuta are un spatiu mai mic in camera sa pentru a primi sange. Aceasta scadere a spatiului pentru sange in inima provoaca ceea ce se numeste disfunctie diastolica.
Hipertrofia ventriculara stanga si disfunctia diastolica sunt primele semne de stres cardiac cauzate de hipertensiune. Ele pot fi detectate pe electrocardiograma, dar sunt mai usor de vazut pe ecocardiograma.
Ca un elastic care a fost intins mult timp si ajunge sa-si piarda elasticitatea, lasand-o slabita, inima, dupa ani de stres din cauza hipertensiunii, inceteaza hipertrofierea si incepe sa se dilate, pierzand capacitatea de pompare a sangelui. Aceasta faza se numeste insuficienta cardiaca.
Hipertensiunea arteriala creste, de asemenea, riscul bolilor coronariene, la pacientii hipertensivi slab controlati, cu risc crescut de infarct miocardic.
Creier
Unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru AVC (accident vascular cerebral) este hipertensiunea arteriala.
Infarctele cerebrale sunt adesea mici si nu provoaca sechele neurologice majore. Pe masura ce timpul trece si hipertensiunea nu este controlata, aceste leziuni mici se inmultesc, fiind responsabile de moartea a mii de neuroni. Pacientul incepe sa prezinte o imagine a pierderii progresive a abilitatilor intelectuale, care de obicei trece neobservata de familie in fazele initiale, dar care la sfarsitul catorva ani duce la o afectiune numita dementa multi-infarct sau dementa vasculara.
De cele mai multe ori, aceste leziuni majore ale organelor cauzate de tensiunea arteriala crescuta slab controlata pot fi inversate daca sunt tratate devreme. Dar acest lucru necesita constientizarea faptului ca hipertensiunea ar trebui tratata inainte de aparitia simptomelor de deteriorare a acestor organe si nu mai tarziu.
Cauze
Impartim hipertensiunea in doua clasificari, in functie de cauzele acesteia: hipertensiune esentiala (hipertensiune primara) si hipertensiune secundara. Hipertensiunea primara este cea care apare fara o cauza certa. Aceasta forma de hipertensiune este responsabila pentru 95% din cazuri.
Hipertensiunea arteriala primara nu are o cauza identificata clar, dar principalii sai factori de risc sunt bine cunoscuti:
- Obezitatea.
- Aport mare de sare .
- Alcool.
- Sedentarism.
- Colesterol ridicat.
- Apnee obstructiva in somn .
- Fumatul.
- Diabet zaharat.
Hipertensiunea arteriala maligna este o urgenta medicala si apare atunci cand exista o crestere brusca a nivelului tensiunii arteriale, provocand leziuni acute organelor nobile, cum ar fi rinichii, inima, creierul si ochii. Hipertensiunea maligna se prezinta de obicei cu valori ale presiunii sistolice peste 220 mm Hg sau presiune diastolica peste 120 mm Hg.
Cele mai frecvente manifestari sunt insuficienta renala acuta, hemoragiile retiniene, edemul papilei ochiului, insuficienta cardiaca acuta si encefalopatia (tulburari neurologice datorate presiunii ridicate).
Nu toti pacientii cu valori crescute ale tensiunii arteriale au hipertensiune arteriala maligna. Pentru ca acest lucru sa se intample, pe langa hipertensiunea arteriala severa, trebuie sa existe simptome si leziuni acute ale organelor nobile. Atunci cand nivelurile tensiunii arteriale sunt foarte ridicate, de obicei peste 180 x 120 mm Hg, dar nu exista simptome sau leziuni acute ale organelor, il numim urgenta hipertensiva.
Hipertensiunea arteriala maligna este o indicatie pentru spitalizare si reducerea rapida a valorilor presiunii. In caz de urgenta hipertensiva, nu este nevoie de spitalizare si presiunea poate fi redusa treptat in decurs de 24-48 de ore.
Tratament pentru hipertensiunea arteriala
Odata ce diagnosticul de hipertensiune a fost pus, pacientii ar trebui sa sufere modificari ale stilului de viata inainte de inceperea terapiei medicamentoase. Principalele sunt:
- Reducerea greutatii.
- Incepeti exercitiile fizice.
- Puneti tigara jos si nu mai fumati.
- Reduceti consumul de alcool.
- Reduceti consumul de sare.
- Reduceti consumul de grasimi saturate.
- Cresteti consumul de fructe si legume.
Reducerea tensiunii arteriale cu aceste modificari este de obicei mica si este dificil pentru o persoana cu tensiune arteriala crescuta (mai mare de 160/100 mm Hg) sa controleze hipertensiunea fara ajutorul unor remedii. Cu toate acestea, in hipertensiunea arteriala usoara, exista cazuri in care numai controlul greutatii, dieta adecvata si exercitii fizice regulate pot realiza controlul tensiunii arteriale. Problema este ca majoritatea pacientilor nu accepta modificari ale stilului de viata si ajung sa fie nevoiti sa ia medicamente pentru a controla presiunea.
Acei pacienti care vin deja la medic cu tensiune arteriala crescuta si semne de deteriorare a unui organ tinta ar trebui sa inceapa tratamentul medicamentos mai tarziu, odata ce evenimentul indica hipertensiune arteriala de lunga durata. Evident, schimbarile stilului de viata sunt, de asemenea, indicate in acest grup.
Doar pacientii cu semne de afectare a organelor tinta, insuficienta renala cronica, diabet sau boli de inima trebuie sa inceapa imediat tratamentul medicamentos.
Remedii pentru hipertensiune arteriala (antihipertensive)
Exista zeci de medicamente diferite disponibile pe piata pentru a controla nivelul tensiunii arteriale. Contrar a ceea ce s-a propovaduit recent, medicamentul ales in tratamentul hipertensiunii arteriale nu conteaza prea mult, atata timp cat este eficient in reducerea nivelului tensiunii arteriale sub 140/90 mm Hg.
Resurse
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYP.0000000000000065
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYP.0000000000000087
https://www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/Arterial-Hypertension-Management-of
https://www.nice.org.uk/guidance/ng136
