Toata lumea isi pierde parul – cade putin in timpul dusului in timp ce va spalati parul, precum si in timpul periajului si al aranjatului. Asta este normal. In medie, oamenii pierd intre 50 si 100 de fire de par pe zi, deoarece firele vechi de par sunt inlocuite cu altele noi.
Dar atunci cand caderea parului este excesiva, poate fi o experienta traumatizanta si deprimanta atat pentru barbati, cat si pentru femei.
Este adevarat ca genetica, stresul, utilizarea produselor chimice pentru par, instrumentele de incalzire pentru coafarea parului, o dieta proasta, expunerea la conditii climatice dure si ingrijirea necorespunzatoare a parului pot provoca pierderea extinsa a suvitelor.
Dar uneori caderea parului se datoreaza unei probleme de sanatate subiacente. Odata abordata problema de sanatate, problema caderii in exces a parului se rezolva de obicei de la sine.
Iata 10 cauze caderea parului.
1. Alopecia Areata
Alopecia areata, o afectiune autoimuna in care sistemul imunitar ataca foliculii de par (structuri care contin radacinile parului), este unul dintre principalele cauze ale caderii parului.
Aceasta tulburare afecteaza atat barbatii, cat si femeile. Este cel mai frecvent la persoanele sub 20 de ani, dar persoanele de orice varsta pot fi afectate.
Se caracterizeaza prin caderea parului in pete rotunde de pe scalp. Afectiunea duce rareori la caderea totala a parului sau la chelie completa. In unele cazuri, caderea parului poate aparea si in alte parti ale corpului.
Cauza exacta a acestei tulburari nu este cunoscuta, dar poate fi declansata de stres sau de un istoric familial de alte boli, cum ar fi diabetul de tip 1 sau artrita reumatoida.
In prezent, nu exista un remediu pentru alopecia areata, dar exista multe optiuni de tratament care va pot ajuta parul sa creasca din nou mai repede si sa previna caderea in viitor.
Consultati-va medicul pentru a afla despre optiunile de tratament.
2. Sindromul ovarului polichistic (SOP)
Rarirea parului, precum si caderea rapida a parului sunt semne comune ale SOP, care provoaca un dezechilibru hormonal in organism. Aproximativ una din 10 pana la 15 femei din Statele Unite sufera de aceasta problema de sanatate.
SOP duce la o supraincarcare de testosteron sau hormoni androgeni in organism, care interactioneaza cu enzima gasita in foliculii de par si se transforma in derivatul sau dihidrotestosteron (DHT).
DHT-ul este cel care se leaga de foliculii de par, ii face sa se micsoreze si in cele din urma duce la un par mai subtire.
Un studiu din 2011 publicat in Jurnalul International de Sanatate a Femeii noteaza ca o reducere a androgenilor din cauza SOP reduce cresterea parului nou si incetineste cresterea parului terminal care este deja prezent.
Un alt studiu publicat in 2013 in acelasi jurnal a constatat ca alopecia modelata, mai frecventa la femei decat la barbati, este cauzata de obicei de o tulburare endocrina subiacenta, cum ar fi SOP sau hiperplazia suprarenala cu debut tardiv.
Alte simptome ale SOP includ cresterea parului facial, menstruatii neregulate, acnee si chisturi pe ovare. Consultati-va medicul cat mai curand posibil
Diagnosticul in timp util si tratamentul adecvat va pot ajuta sa evitati complicatiile SOP, cum ar fi diabetul de tip 2, hipertensiunea arteriala, infertilitatea si depresia, pentru a numi cateva.
Citeste 10 semne si simptome comune ale sindromului ovarului polichistic pe care ar trebui sa le cunoasteti
3. Anemia cu deficit de fier
Cei care sufera de anemie feripriva se plang adesea de par rarit si fragil. De fapt, caderea parului este unul dintre cele mai proeminente si mai timpurii simptome ale deficientei de fier din organism.
Datorita nivelului scazut de fier din organism, sangele nu are suficiente celule rosii din sange care transporta oxigen catre celulele din corpul tau, inclusiv catre foliculii de par. Fara suficient oxigen, parul devine lipsit de nutrientii esentiali necesari cresterii si rezistentei.
Un studiu din 2006 publicat in Jurnalul Academiei Americane de Dermatologie arata ca deficienta de fier este legata de caderea parului. Poate fi chiar legata de alopecia areata, alopecia androgenetica, efluviul telogen si caderea difuza a parului.
Femeile cu deficit de fier sunt expuse riscului de caderea parului telogen, potrivit unui studiu din 2009 publicat in Acta Dermatovenerologica Croatica. Nivelurile serice de feritina sub sau egale cu 30 ng/mL sunt puternic asociate cu caderea parului telogen.
Un alt studiu din 2013 publicat in Journal of Korean Medical Science confirma legatura dintre deficienta de fier si caderea parului feminin, in special la femeile aflate in premenopauza.
Alaturi de caderea parului, daca suferiti de oboseala extrema, maini si picioare reci, slabiciune si piele palida, este timpul sa va verificati nivelul de fier.
Daca aveti o deficienta de fier, consumul de alimente bogate in fier sau luarea unui supliment de fier dupa consultarea medicului dumneavoastra va poate ajuta foarte mult.
4. Hipotiroidism (tiroida subactiva)
Hipotiroidismul, sau tiroida subactiva, este o alta cauza a caderii parului.
Glanda tiroida este responsabila pentru secretarea hormonilor tiroidieni, care sunt necesari pentru cresterea si dezvoltarea corespunzatoare a corpului, inclusiv a parului.
O tiroida subactiva nu produce suficienti hormoni tiroidieni, iar acest lucru va poate afecta cresterea parului si textura parului de pe scalp, precum si sprancenele si parul de pe corp.
Un studiu din 2008 publicat in Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism raporteaza ca hormonii tiroidieni afecteaza direct mai multe aspecte ale anatomiei parului, de la ciclul de crestere a parului pana la pigmentarea acestuia.
Un alt studiu publicat in Indian Journal of Dermatology in 2008 noteaza ca hipotiroidismul este asociat cu alopecia areata.
Studiul subliniaza, de asemenea, screening-ul pentru anomalii tiroidiene la pacientii cu alopecie areata cronica, recurenta si extinsa.
Alaturi de caderea parului, alte simptome ale hipotiroidismului sunt cresterea inexplicabila in greutate, oboseala, constipatia, depresia si dificultatea de concentrare.
Diagnosticul corect si medicatia cu hormoni tiroidieni va pot restabili nivelul hormonilor la normal. Acest lucru, la randul sau, va opri caderea parului si va permite parului sa-si mentina cresterea si puterea.
5. Lupus
Lupusul, un tip de boala autoimuna, poate duce si la caderea parului. In aceasta boala, propriul tau sistem imunitar ataca tesuturile sanatoase si duce la inflamatie.
Ca urmare a inflamatiei pielii si a scalpului, are loc caderea parului. De fapt, rarirea parului este adesea unul dintre primele semne de lupus.
Caderea parului la pacientii cu lupus poate aparea mai ales in timpul samponarii sau perierii parului. In plus, parul devine uscat, fragil si aspru.
Mai mult, lupusul poate duce la boli autoimune ale tiroidei, care este o alta cauza comuna a caderii parului.
Un studiu din 2009 publicat in Jurnalul de Stiinte Medicale din America de Nord arata ca caderea parului este una dintre cele mai izbitoare caracteristici clinice ale lupusului eritematos sistemic activ.
Alaturi de caderea parului, daca suferiti de oboseala extrema, dureri articulare, umflaturi, dureri musculare, dureri de cap, ulcere bucale, fotosensibilitate si o eruptie cutanata in forma de fluture pe obraji si nas, consultati-va medicul. Tratamentul in timp util poate ajuta la corectarea problemelor legate de caderea parului.
6. Efluviu telogen
Efluviul telogen este o alta cauza foarte frecventa a caderii parului. Se caracterizeaza printr-un debut brusc al caderii difuze a parului timp de cateva luni dupa un eveniment declansator.
Evenimentele care declanseaza pot include dupa sarcina, interventii chirurgicale majore, scadere drastica in greutate sau stres extrem. Caderea parului din cauza efluviului telogen apare adesea in timpul samponarii, coafarii sau periajului.
Efluviul telogen rezulta din intrarea timpurie a parului in faza telogena (faza de repaus a foliculului de par).
Fluctuatia hormonilor care apar dupa sarcina si nastere duce adesea la caderea excesiva a parului. Dar de indata ce hormonii revin la normal, se rezolva si problema caderii parului.
La fel ca dupa sarcina, schimbarile hormonale apar si atunci cand o femeie intra la menopauza. In acest timp, nivelurile de hormoni estrogeni sunt scazute, ceea ce face parul uscat si provoaca, de asemenea, caderea parului.
Pe langa un dezechilibru hormonal, anemia si hipotiroidismul pot provoca si efluviu telogen.
Un studiu din 2015 publicat in Journal of Dermatology & Dermatologic Surgery raporteaza ca efluviul telogen la femelele adulte a fost asociat in mod obisnuit cu anemie cu deficit de fier si hipotiroidism.
7. Infectia scalpului
Un scalp nesanatos poate provoca inflamatii in foliculii de par, ceea ce face dificila cresterea parului. De fapt, o infectie a scalpului poate duce la caderea parului.
Exista diferite tipuri de infectii ale scalpului, dar cea mai frecventa este tinea capitis. Este un tip de infectie fungica, cunoscuta si sub numele de pecingine a scalpului.
Ciupercile pot trai pe tesutul mort al parului si se pot raspandi cu usurinta. Poate afecta doar parti ale scalpului sau tot. Zonele care sunt infectate apar adesea chelie cu puncte negre mici.
Cel mai adesea afecteaza copiii si se rezolva la pubertate. Cu toate acestea, poate aparea la orice varsta.
Intr-un studiu din 2013 publicat in Jurnalul International de Trichologie, 210 din 2.800 de copii consultati la clinicile de dermatologie au avut plangeri de caderea parului si tulburari ale scalpului.
Dintre acesti 210 copii, tinea capitis a fost cea mai frecventa cauza a caderii parului (40,0%), urmata de alopecia areata (26,2%) si efluviul telogen (17,6%).
Diagnosticul si tratamentul in timp util pot ajuta la tratarea acestei probleme.
8. Deficit de zinc
Un nivel scazut de zinc in organism este o alta cauza a fragilitatii, slabiciunii si ruperii parului, care este adesea trecuta cu vederea. Deficienta de zinc poate afecta parul de pe scalp, precum si sprancenele si genele.
Zincul este un mineral important care promoveaza reproducerea celulara, cresterea si repararea tesuturilor. Ajuta la mentinerea glandelor secretoare de ulei atasate foliculilor de par. Deci, atunci cand corpul tau are lipsa de zinc, acesta afecteaza direct cresterea parului.
In plus, deficienta de zinc poate duce la deteriorarea moleculelor de proteine, din care este facut parul.
Mai mult, un nivel scazut de zinc este legat de hipotiroidism, o cauza binecunoscuta a caderii parului. Un studiu din 2013 publicat in Jurnalul International de Trichologie arata ca deficienta de zinc este asociata cu hipotiroidismul.
Pentru a corecta o deficienta de zinc, includeti in dieta dumneavoastra nuci precum nuci braziliene, nuci, nuci pecan, caju si migdale.
Alte surse bune de zinc includ carnea rosie, ouale, stridiile, crabul, homarul, legumele, leguminoasele, cerealele integrale, cerealele pentru micul dejun fortificate cu zinc si produsele lactate precum branza si laptele cu continut scazut de grasimi.
Puteti lua, de asemenea, un supliment de multivitamine sau zinc dupa consultarea medicului dumneavoastra.
9. Deficit de proteine
Parul este format dintr-o proteina numita cheratina, astfel incat aportul de proteine este direct legat de cresterea si calitatea parului.
Proteinele sunt importante pentru diferite functii din organism – de la reglarea hormonilor pana la repararea tesuturilor. Deficienta acestuia poate provoca mai multe simptome, inclusiv suvite slabe care duc la caderea prematura a parului sau par uscat si casant.
Majoritatea oamenilor iau proteine inadecvate, dar corpul dumneavoastra poate fi deficitar din cauza absorbtiei slabe.
Absorbtia slaba a proteinelor poate aparea din cauza intolerantei la gluten, a bolii vezicii biliare, a insuficientei hepatice, a bolii pancreatice, a mobilitatii anormale a intestinului si a cresterii excesive a bacteriilor in stomac, pentru a numi cateva.
Daca nu consumati suficiente proteine, puteti creste aportul incluzand carnea slaba, carnea de pasare, pestele, fasolea, produsele din soia, migdalele, iaurtul si ouale in dieta.
Femeile insarcinate si cele care isi construiesc muschi cu antrenament cu greutati ar trebui sa includa proteine suplimentare in dieta lor.
10. Artere infundate
Arterele infundate pot provoca caderea parului la barbati. De fapt, chelie masculina, care inseamna chelie la coroana capului unui barbat, este un semn comun al arterelor infundate. De asemenea, poate provoca caderea parului pe picioare.
Un studiu din 2000 publicat in Archives of Internal Medicine a raportat o legatura intre chelie masculina si boala coronariana. Problema a fost mai frecventa la barbatii cu hipertensiune arteriala sau cu niveluri ridicate de colesterol.
Un alt studiu din 2013 publicat in Indian Dermatology Online Journal a confirmat legatura dintre chelie masculina si boala coronariana.
Un studiu din 2013 publicat in British Medical Journal explica ca chelie masculina poate indica rezistenta la insulina, inflamatie cronica sau sensibilitate crescuta la testosteron, toate acestea fiind implicate direct sau indirect in promovarea bolilor cardiovasculare.
Pentru a-ti proteja parul pretios, este important sa ai grija si de inima ta. Cunoasteti factorii de risc ai bolilor de inima si asigurati-va ca va consultati in mod regulat medicul pentru analize.
In acelasi timp, renuntati la fumat, evitati excesul de alcool, faceti miscare zilnic si reduceti aportul de grasimi pentru a va imbunatati sanatatea inimii.
Citeste Artere infundate – Ce inseamna, sfaturi de prevenire si factori de risc
Resurse:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3039006/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3769411/
http://www.jaad.org/ articol/S0190-9622(05)04745-6/abstract
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20021982
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3678013/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18728176
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2763714/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov /pmc/articles/PMC3364667/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4606321/
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352241014000127
http://www. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3999647/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3746228/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 10647754
http://bmjopen.bmj.com/content/3/4/e002537
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3853891/
